Abonare Newsletter

Login Membrii

Ai uitat Parola?

Nu esti Membru? Inregistreaza-te!

  • Acasa
  • Gazeta Medicala
  • Ghid Sanatate
  • Stiri Medicale
  • Index Medical
  • Dictionar
  • Forum
  • Contact

    Diferente la nivelul creierului in cazul fumatorilor

    Intr-un studiu recent au fost descoperite diferente la nivelul creierului in cazul fumatorilor comparativ cu cei care au fumat niciodata Astfel, o zona a cortexului cerebral este mai subtire la fumatori. Cortexul este o parte din creier cu rol important in controlul impulsurilor, recompensa ...
    Gazeta Medicala

    Cardiopatia ischemica si by-passul aorto-coronarian


        Cardiopatia ischemică este o tulburare a funcţiei cardiace determinată de dezechilibrul între fluxul sanguin coronarian şi necesităţile miocardice, dezechilibru produs de modificări în circulaţia coronariană şi care conduce spre ischemie miocardică.

        Boala coronariană este considerată „inamicul numarul 1” al zilelor noastre şi rămâne cea mai frecventă patologie suferită de pacienţii care se adresează cardiologului sau chirurgului cardiac. Întrebarea cu care se confruntă cel mai des un chirurg cardiac şi la care trebuie să răspundă  este „are acest pacient indicaţie de by-pass aorto-coronarian?”.

        De multe ori primul contact între chirurg şi pacientul cu boala coronariană este reprezentat de o angiogramă coronariană. Cu toate că aspectul anatomiei arterelor coronare este esenţial în stabilirea oportunităţii şi modalităţii de efectuare a unei revascularizări miocardice, trebuie luate în calcul şi prezentarea clinică a pacientului precum şi rezultatele testelor neinvazive pentru a caracteriza implicaţiile fiziopatologice ale aspectului angiografic şi impactul lor asupra prognosticului. Sistemul propus de Societatea Canadiană de Cardiologie pentru gradarea severităţii clinice a anginei pectorale este acceptat pe scară largă. Din păcate angina pectorală este un fenomen foarte subiectiv atât pentru pacient cât şi pentru medic şi poate exista o corelaţie foarte slabă între simptome şi ischemie, în special la diabetici care prezintă ischemie silenţioasă. Electrocardiograma este obligatorie şi poate indica ischemie miocardică atunci când este anormală, dar nu demonstrează semne patognomonice la jumătate din pacienţii cu angina stabilă de efort. Electrocardiograma de stres este un test simplu şi ieftin, deci util ca metodă de screening, şi aduce informaţii suplimentare despre severitatea bolii şi prognosticul acesteia. Din nefericire la mulţi pacienţi nu se poate obţine frecvenţa cardiacă dorită datorită beta-blocării sau toleranţa fizică le este limitată datorită comorbidităţilor, aceasta îngrădind utilizarea testului la aceşti pacienţi care sunt de multe ori cu risc crescut. Scintigrafia de perfuzie miocardică cu thalium-201 sau techneţiu-99m poate fi utilă la pacienţii cu electrocardiograma de repaus anormală. Demonstrarea unui defect reversibil de perfuzie comparând imaginile obţinute după injectarea trasorului la stres maxim cu imaginile de repaus este un indicator de ischemie, deci de viabilitate, în timp ce un defect ireversibil indică o cicatrice non-viabilă. Ecocardiografia de repaus are un loc bine stabilit în algoritmul de evaluare a structurii şi funcţiei cardiace, iar ecocardiografia de stres câştigă tot mai mult teren în aprecierea viabilităţii miocardice. Creşterea iniţială a contractilităţii la administrarea de dobutamină urmată de scădere este diagnostică pentru ischemie miocardică (şi deci viabilitate).



        Odată stabilită necesitatea realizării unei proceduri de revascularizare miocardică se cere elaborarea strategiei de realizare a acesteia şi deci răspunsul la întrebarea: angioplastie percutanată (PTCA) cu sau fără implantare de stent sau by-pass aorto-coronarian? După studierea coronarografiei se elaborează un „scor lezional” care califică pacientul pentru o procedură de revascularizare intervenţională sau chirurgicală. În principiu candidaţii pentru by-pass aorto-coronarian sunt pacienţii cu: leziune de trunchi principal al coronarei stângi, boala coronariană multivasculară precum şi orice tipar lezional care nu se pretează la angioplastie percutanată (stenoze situate în bifurcaţii, leziuni lungi, calcificări severe). Tot aici se încadrează şi pacienţii care necesită oricum o intervenţie chirurgicală pe cord pentru o altă patologie.

        By-passul aorto-coronarian poate fi efectuat cu cordul oprit, cu ajutorul aparatului de circulaţie extracorporeală (CEC) sau pe cord bătând, ambele procedee trebuind să respecte principiul revascularizării complete (toate vasele cu stenoză semnificativă şi cu mai mult de 1 mm diametru). Diferenţa dintre cele 2 proceduri este dată de oprirea cordului şi trecerea pe circulaţie extracorporeală care expune pacientul la anumite riscuri şi complicaţii (sindrom inflamator sistemic post CEC, risc mai mare de sângerare, complicaţiile incanulării etc), însă partizanii efectuării operaţiei în CEC susţin ca anastomoza efectuată cu cordul oprit este calitativ superioară şi că poate fi abordată orice zonă a cordului. Cu ajutorul tehnicilor moderne de stabilizare a zonei de lucru (de tip Octopuss şi Star Fish) revascularizarea miocardică pe cord bătând nu are practic nicio contraindicaţie şi fereşte pacientul de toate complicaţiile legate de CEC, dar necesită o experienţă superioară din partea chirurgului, o tehnică minuţioasă şi o colaborare perfectă cu medicul anestezist, mortalitatea în centrele cu experienţă fiind de sub 2%.

        Grefoanele utilizate cel mai frecvent sunt arterele mamare interne (stângă şi dreapta) şi vena safenă internă şi mai rar artera radială, artera gastroepiploică, vena safenă externă, utilizarea altor grefoane fiind anecdotică.

        În ultimii ani se încearcă realizarea unei revascularizări, predominant dacă nu exclusiv, cu ajutorul grefoanelor arteriale prin utilizarea ambelor artere mamare interne (preferabil „in situ”), datorită permeabilităţii superioare în timp a grefoanelor arteriale faţă de cele venoase (artera mamară internă stângă are o rată de permeabilitate de 80 - 90% la 10 ani, iar un grefon venos safen de 40 - 60% la 5 ani).

        În consecinţă rezultatele abordării moderne a pacientului coronarian prin realizarea revascularizării arteriale complete pe cord bătând sunt excelente cu o mortaliate şi morbiditate perioperatorie mică şi cu un pronostic pe termen lung excelent, o creştere a calităţii vieţii şi o inserţie socială rapidă şi completă.



     



    Dr. Cosmin Olariu

    Medic specialist chirurgie cardiovasculară

    CLINICCO® Braşov

    www.clinicco.ro


    Sfaturi pentru...
    Articole Gazeta Când este recomandat să renunţ la biberon? Ca regulă generală, copiii trebuie ajutaţi să  renunţe complet la biberon în jurul vârstei de 14 luni. Tranziţia poate începe treptat, cu o cană specială pentru copii (o cană cu capac prin care copilul poate să bea fară ţeţină ) - recomandat la vârsta de 6 luni. Atenţie însă, nici cana nu se utilizează o perioadă lungă de timp (similar biberonului). Ce pot să fac să atenuez durerea micuţului când apar dinţii? Înce...
    Operatii gratuite...
    Articole Gazeta Operatiile de sinus lift se vor efectua în perioada 7-9 septembrie 2011, la clinica Dentalmed din Brasov, situata pe Str. Lungă nr. 14. In cadrul evenimentului stomatologic, in premiera pentru Brasov, 20 de pacienţi vor beneficia de operaţii de sinus lift şi de implant dentar. Prof. univ. dr. Ady Palti, preşedintele Asociaţiei Mondiale de Implantologie Orală şi prof. univ. dr. Augustin Mihai, vicepreşedintele Asociaţiei amintite, secondaţi de o echipă de medici stomatologi, printre care şi 20 de specialişti din Ja...
    Puntile dentare
    Punţile dentare sau protezele parţiale fixe îndeplinesc funcţia de a suplini lipsa unuia sau mai multor dinţi. Acestea sunt constituite din dintele sau dinţii artificiali şi coroanele pentru ancorare. Dinţii artificiali sunt făcuţi din materale precum aur, porţelan sau diferite aliaje. Puntea este cimentată pe dinţii alăturaţi, neputând fi înlăturată ulterior. Lipsa unui dinte poate cauza probleme grave, cum ar fi schimbarea poziţiei celorlalţi dinţi şi ocluzia anormală. Avantajele punţilor dentar...